Sirena de langa far

| 19 images

Vechiul far era singur in capatul falezei de beton. Privea in zare catre intrarea in port, cu pescarusii tipand pe deasupra norilor ce se desirau incet pe panza albastra a cerului.
Plouase o buna parte din zi, dar ea nu se ferise de norii cenusii. Le sparsese monotonia cu rosul ei aprins, apoi incantase soarele cu palaria alba, in picioarele goale.

Parul ei de Medusa se aprinse si arse pana la scrumul nisipului cu gust de alge, pe care il calca fericita in picioare, alergand pe tarmul marii, la fel de jucausa ca lumina din privirea ei.

Isi uda rochia pana deveni o a doua piele, apoi se dezgoli pana la gandul cel mai indraznet cu putinta. O iubea si ii dusese dorul. Era vremea sa devina din nou ce fusese mereu… sirena de langa far.